Ce importanta are pădurea pentru om
Îndemnul la cumpătare, nevoia de a proteja ceea ce natura ne-a oferit este vitală, deoarece pădurea înseamnă: aer respirabil, apă chiar şi în deşert, adieri de vânt nu furtuni şi uragane, biodiversitate. Astfel România se situează sub media europeană şi valoarea ecologică admisă. Remarcabile sunt afirmaţiile silvicultorului M. Drăcea: "Lemnul se poate cumpăra, dar pădurea nu! Pădurea îndeplineşte mai multe funcţii: Geochimică: Contribuie la circuitul elementelor chimice în natură.
Un aspect foarte important al pădurilor este conservarea biodiversității prin asigurarea unui habitat a multor specii de plante și animale. În pădurile cu arbori mai bătrâni sunt insecte care își depun ouăle sub scoarța copacilor, iar larvele acestora pot constitui hrana mai multor specii de ciocănitori, formându-se astfel un lanț trofic.
Depindem de ele pentru a supraviețui, de la aerul pe care îl respirăm până la lemnul pe care îl folosim. Pădurile asigură habitatele necesare oamenilor și animalelor, protejează bazinele hidrografice, previn eroziunea solului și diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea, în ciuda dependenței noastre de păduri, oamenii încă permit ca ele să dispară.
Ghionoaia sură este o specie de ciocănitoare des întâlnită în pădurile noastre, ea preferând pădurile de foioase, împreună cu Ciocănitoarea pestriță mare.
Bătaile din copaci pe care le auzim de multe ori înainte de a vedea ciocănitorile nu sunt rezultate doar de căutarea hranei, ci reprezintă și metoda de comunicare între ele, revendicându-și teritoriul atât prin cântec cât și prin aceste bătăi dese ce variază între 20 si 40 bătăi pe secundă.
Mircea Coltea-Închinarea Plăcută Dommului, nu Formalism Religios!🕊 - PREDICĂ 2020!
Ciocănitorile au limba lungă și lipicioasă și vârful ca un harpon, cu care scot hrana de sub scoarța arborilor dupa ce au ciocănit întâi o gaura cu ciocul lor ascuțit. Cuibul și-l contruiesc tot cu ajutorul ciocului, sculptând o scorbură în interiorul copacilor. Ciocănitorile folosesc alt cuib în fiecare an, iar scorburile rămase libere asigură loc de cuib pentru alte specii de păsări, cum ar fi Graurul sau Țicleanul, care dacă scorbura găsita are intrarea prea largă, o astupă cu noroi și crengi uscate.
Tot în scorburi cuibăresc și răpitorii de noapte, păsări numite generic bufnițe, în pădurile din preajma Sibiului putându-se întalni Huhurezul mic, Huhurezul mare, Ciuful de pădure și chiar și impunătoarea Buhă, cel mai temut răpitor din lumea păsărilor. Bufnițele ce importanta are pădurea pentru om păsări care vâneaza aproape exclusiv noaptea iar pentru asta prezintă o adaptare a vârfurilor aripilor care le asigură un zbor foarte silențios, aproape insesizabil pentru prada sa chiar și în liniștea deplină a nopții.
Sfrânciocul mare și Sfrânciocul roșiatic sunt 2 specii de păsări cu un obicei interesant în ceea ce privește modul de hrănire.
Ambii vânează insecte mari, șoareci, broaște și chiar alte specii de păsări mai mici iar prada pe care nu o consuma imediat o agață în spinii unor arbuști sau chiar in sârma ghimpată a gardurilor.
De aici le vine numele genului Lanius care în limba latină înseamnă măcelar.
Dintre răpitorii de zi cel mai des întâlnit este Șorecarul comun, prezent în tot timpul anului, dar o specie foarte importanta și protejată la nivel global este Acvila țipătoare mică, care cuibărește cu precădere în podișul Hârtibaciu, in județul nostru. Se estimează că populația globală este de 20 perechi dintre care aproximativ perechi cuibăresc în România și aproape toate în Transilvania.
Rolul pădurilor în schimbările climatice Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante.
Acvila țipătoare mica zboară cam km de la locul de iernare din Africa Centrală și de Sud până la locurile de cuibărire, distanță pe care o parcurge de 2 ori pe an.
