“tratamentele de la sovata sunt 100% naturale”

Sunteți pe pagina 1din 51 Căutați în document Pnzariu Mihaela Raluca Lucrare de licen: Potenialul turistic al Staiunii Sovata Introducere Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind un important generator de locuri de munc, i constituind o bun surs de venituri “tratamentele de la sovata sunt 100% naturale” orice ar ce dispunede resurse turistice, corespunztor utilizate.

Impactul pe care l poate avea turismul asupra unei zone poate fi de ordin pozitivsau negativ. Impactul pozitiv se poate exprima prin scderea diferenelor dintrecategoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate, asigurarea idezvoltarea progresului social prin creterea cureniei, a igienei publice, cretereaviabilitii unor localiti care dispun de resurse naturale reduse, realizarea unor dotricorespunztoare diversificareaformelor unde de este necesar, ncurajarea numrului de activitilor uniti de tradiionale, cazare.

Dei artizanat,creterea impactul pozitiv este unul ncurajator, nu trebuie neglijat nici impactulnegativ, motiv pentru care n dezvoltarea turismului trebuie urmrii anumii pai pentru anu altera mediul nconjurtor sau cultura i tradiiile comunitilor locale, lucru ce sepoate realiza prin intermediul ecoturismului.

Turismul de tratament ocup o poziie deosebit n cadrul turismului intern i internaional, cura balnear avnd funcii complexe ce pot fi adaptate la toate cerinele tiinei medicale datorit faptului c prin terapia balneo-fizic se trateaz aa numitele boli ale civilizaiei. Este bine cunoscut c att pe plan mondial ct i n ara noastr, se nregistreaz o cretere de via, ceea ce presupune o solicitare a organismului, n special n mediul urban, conducnd la apariia a noi aspecte ale morbiditii populaiei.

Factorii terapeutici naturali sunt considerai n prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebit, n unele staiuni fiind indispesabili, de nenlocuit n realizarea unor efecte profilactice, terapeutice i de recuperare, iar pe de alt parte, o alternativ a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase. Tema Potenialul turistic al Staiunii Sovata reprezint un studiu asupra aspectelor legate de potenialul natural: relief, clim, hidrografie, vegetaia i fauna, ct i aspecte legate de potenialul antropic i balneoturistic al regiunii situate n partea vestic a Munilor Gurghiu, pe cursul superior al rului Trnava Mic.

Lucrarea i propune o analiz pentru cunoaterea geografic, cu scopul nelegerii elementelor naturale ce influeneaz procesul de turism.

Acolo unde resursele naturale vindecătoare întâlnesc ospitalitatea

Alegerea temei a fost determinat de 1 Pnzariu Mihaela Raluca Lucrare de licen: Potenialul turistic al Staiunii Sovata frumuseile zonei ct i de propietile lacurilor srate i ale namolului doamne cauta barbati pentru casatorie briceni i de unicitatea Lacului Ursu.

Prin elaborarea lucrrii s-a cutat descrierea aspectelor eseniale realizrii unui studiu turistic privind puterea de atracie a unor elemente naturale, dar i relaia om - natur vzut din perspectiv turistic. Elementele principale n realizarea lucrrii sunt factorul “tratamentele de la sovata sunt 100% naturale”, vzut ca potenial “tratamentele de la sovata sunt 100% naturale”, i factorul uman, privit ca un consumator.

Ambii genereaz procesul de turism iar unul dintre ele e factorul esenial n desfurarea acestuia. La baza lucrrii stau informaii din diferite surse bibliografice, informaii cu caracter geografic, turistic, dar i materiale cartografice i fotografice ale regiunii studiate ct i o analiz SWOT. Bazinul Sovata este o depresiune dezvoltat n axa unui anticlinal diapir, fiind modelat subaerian i rezultat n urma procesului de adncire epigenetic a Trnavei Mici i a afluenilor si n cuta anticlinal diapir.

La nord este ncadrat de Dealul Cireul de m, iar spre est de Dealul Stejarului de m. Aceste dealuri sunt dominate de Masivul Seaca cu altitudinea de m, ce aparine Munilor Gurghiului. Praiele Sebe, Iuhod i Sovata izvorte din acest masiv, delimiteaz staiunea spre sud i spre nord-est, toate fiind aflueni ai Trnavei Mici.

Din punct de vedere morfologic, relieful este determinat de faptul c factorii de modelare au acionat asupra a dou formaiuni foarte diferite petrografic.

Formaiunea sedimentar, n care predomin argilele marnoase i marne, alternnd cu nisipuri i gresii, fiind strbatut “tratamentele de la sovata fete pentru baieti chișineu criș 100% naturale” masivul diapir de sare,iar formaiunea vulcanogen-sedimentar este reprezentat prin aglomeratele vulcanice.

Scurt istoric al staiunii Sovata Sovata este cunoscut nc din vremea romanilor care exploatau sarea de aici. Prima meniune documentar ins dateaz din anul cnd sunt menionate efectele benefice ale apelor din zona asupra organismului uman.

10 Tratament pentru plamani ideas | plămâni, sănătate, remedii naturiste

Alte dovezi indic existena localitii dinastfel conform unei scrisori trimise principelui Transilvaniei de la acea vreme, pe cmpul de la Sovata existau 16 familii iar acesta aparinea unei familii de nobili secui pe nume Szovat, de unde provine i numele localitii. Sovata este declarat statiune n anul iar n primete titlul de ora, n zilele noastre avnd aproximativ locuitori i 4 localiti n subordine: Cpei, Iliei, Scdat, Sreni.

Ce adevar ascunde "Du-ma, mama, la Sovata, sa-l cunosc si eu pe tata! Despre tratamentele miraculoase De exemplu in functie de numarul de zile si de numarul de procedure costurile tratamentului variaza intre de lei si de lei pe pachetul de tratament, in care sunt incluse si doua consultatii si doua ecografii" completeaza medicul ginecolog George Stefan Vasilescu Medicul ginecolog George Stefan Vasilescu profeseaza diniar din se ocupa doar de problemele de infertilitate ale cuplurilor. Publicat de Adevarul acum 65 luni 28 Jul La o prima cautare pe internet, veti afla cel fel de tratamente ofera hotelurile din statiune, cat dureaza aceste tratamente si cat de costisitoare sau nu, sunt.

A fost atestat ca staiune balnear in anuliar n anul a obinut autorizaia de folosire n scopuri terapeutice a apelor srate ale lacurilor si izvoarelor. Cadrul socio economic Populaia oraului Potrivit datelor statistice actuale de la recensmntul fcut la sfritul anuluipopulaia oraului Sovata este de 9. Componen etnic Total 9. Agricultura este reprezentat prin creterea animalelor n cadrul asociaiilor de propietari ct i n gospodriile individuale. Agricultura s-a profilat n special pe producerea produselor agroalimentare solicitate de ora i staiunea Sovata.

Industria s-a dezvoltat n jurul potenialului natural al zonei. Datorit reliefului i existenei staiunii balneoclimaterice cu profil permanent situat ntr-un cadru natural deosebit i cu resurse naturale remarcabile, turismul reprezint activitatea de baz a localitii Sovata. Un alt profil de activitate dezvoltat l reprezint prelucrarea materialului lemnos datorit pdurilor numeroase care nconjoar oraul.

La nivelul oraului Sovata industria mai este reprezentat prin ageni economici avnd ca profil de activitate valorificarea materiilor prime locale - fabricarea brnzeturi i prelucrarea laptelui sau producerea materialelor de construcii. Potenialul turistic natural n zona staiunii Sovata componentele cadrului natural i cele ale cadrului antropic se mbin n mod echilibrat, realiznd peisaje geografice de interes turistic care duc la diversificarea formelor de turism care se pot practica, rezultnd n final caracteristica principal a turismului din zona Depresiunii Sovata.

Potenialul turistic al reliefului Zona dealurilor i podiurilor dintre Mure i Trnava Mare se remarc printr-un potenial turistic al reliefului mai modest, reprezentat n special prin potenialul peisagistic rezultat din alternana dealurilor cu depresiunile i vile principale i care este n mod direct legat de structur, litologie, tectonic i de impactul cu factorii modelatori externi. Potenialul morfoturistic este reprezentat de varietatea i unicitatea formelor de relief ntlnite n regiunea deluroas dintre Mure i Trnava Mare.

Cele mai importante obiective turistice determinate de relief sunt cele care apar pe structura salifer, n întâlnire pentru adulți, n zona Sovata - Praid - Corund, dar i n vest, la Ocna Mure. Cele mai reprezentative forme de relief carstic ntlnite sunt lapiezurile, dolinele, peterile n sare, gropile carstice antropice.

Subcarpaii Transilvaniei, n care se afl Sovata, sunt situai n partea de est a Podiului Transilvaniei, fiind suprapui pe zona cutelor diapire. Aici sunt specifice depresiunile submontane de contact, dezvoltate in axul unor anticlinale diapire.

Este o vorbă cunoscută de mai toată lumea. De unde provine o ştiu doar cei care înţeleg cu adevărat ce fel de tratamente medicale au loc în staţiunea mureşeană. Recunoscută pentru peisajele superbe, pentru Lacul Ursu şi bazinele cu apă termală, staţiunea Sovata atrage an de an zeci de mii de turişti.

O astfel de depresiune este Sovata - Praid, modelat ca vale de anticlinal. Ea a luat natere prin adncirea epigenetic a Trnavei Mici i a afluenilor ei, ntr-o cut anticlinal cu sare diapir.

Navigare în articole

Diapirismul este procesul prin care unele roci, devenite plastice sub influena presiunii, migreaz spre suprafai boltesc sau strpung stratele acoperitoare. Un loc important n stratigrafia i tectonica Depresiunii Sovata l ocup masivele de sare, de care sunt legate genetic lacurile srate. Sarea este de vrst badenian i n urm cu milioane de ani s-a depus pe fundul lagunelor mrii teriare i acoperit apoi de formaiuni marine mai noi, sarmaiene si pannoniene.

Relieful carstic de la Sovata este cunoscut att n ar ct i n strintate mai ales prin faptul c adpostete cteva lacuri helioterme cu proprieti terapeutice deosebite.

Lacurile srate din Sovata sunt de tip carstic, formate n doline de sare, formarea lor fiind legat i de exploatarea srii din trecut. Potenialul turistic al apelor Oraul Sovata s-a dezvoltat n amonte de confluena prului Sovata cu rul Trnava Mic, pe valea Sovata i aflueni, ct i pe valea Sebe, care la rndul su este afluent de ordinul I. Reeaua hidrografic este foarte deas, cu debite permanente i caracter puin torenial. O particularitate a reelei hidrografice o reprezint existena canalului Morii pe o lungime de 2,3 km, paralel cu valea Sovata.

Canalul, spat de localnici cu un secol n urm alimenta cu ap morile nirate de-a lungul ei cu ajutorul unui baraj, care dup fiecare viitur fusese reconstruit. Dup viitura din nu a mai fost reconstruit, i chiar o parte din canal a fost desfiinat n urma ridicrii cartierului Eminescu II. Actualmente canalul rmas are funcia de colector al apelor uzate menajere din gospodriilenvecinate, avnd funcie de tampon n faa torenilor ce coboar de pe versant.

O alt particularitate a reelei hidrografice este legat de Prul Sebe. Datorit pantelor sczute valea Sebe se bifurc, o parte curge spre Prul “tratamentele de la sovata sunt 100% naturale”, cealalt urmrete poalele versantului drept, conflund dup parcurgerea intravilanului cu Prul Sovata, n amonte cu metri de confluena acestuia cu canalul Morii.

Un aspect deosebit al reelei hidrografice l reprezint existena lacurilor srate pe teritoriul actual al staiunii balneoclimaterice.

Lacurile srate de origine carstosalin formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Rou, Verde, Ursu i Aluni, drenate de Prul Srat, la care se adaug i bazinetele izolate ce au la origine doline de dizolvare i tasare: Lacul Mierlei, Lacul erpilor i Lacul Dulce. Singurul lac de origine antroposalin este Lacul Negru, situat n partea sudic a Muntelui de Sare. Amonte de Lacul Ursu au fost amenajate dou lacuri cu ap dulce pentru agrement i pescuit, Lacul Paraschiva i Lacul Tineretului, drenat n din cauza accelerrii dizolvrii srii i a infiltraiilor tot mai mari de ap dulce spre sistemul lacurilor srate.

Legenda “Du-mă mama la Sovata…” şi de unde vine ea – iristarmed.ro

Sub aspect hidrografic, la Sovata cea mai important zona o constituie zona lacurilor, n apropierea carora s-a format actuala staiune. Lacurile n numar de zece se afl n partea de vest a staiunii, n zona numit ntre srturi, adic ntre masive de sare. Potenialul turistic al climei Clima Depresiunii Sovata se nscrie n climatul temperat continental moderat specific Depresiunii Colinare a Transilvaniei i are o importan deosebit n desfurarea activitilor turistice din zon.

Regimul termic al aerului are influen deosebit asupra turitilor asigurnd confortul termic, dar totodata influennd tipul de turism practicat i intensitatea activitilor turistice.

Analiza valorilor medii zilnice, lunare i anuale, dar i a extremelor permite o evaluare a condiiilor climatice care pot favoriza sau nu desfurarea turismului n localitatea Sovata.

Localizate n Podiul Transilvaniei, ntr-o depresiune submontan, oraul i staiunea se situeaz la altitudinea medie de metri, cel mai sczut punct la metri, cel mai nalt la peste metri, clima are caracter continental temperat, relativ rcoros i umed, influenat i de clima subalpin ale munilor nconjurtori. Temperatura medie anual este de 8,6C temperatura medie a lunii august fiind de 18,7C, iar a lunii ianuarie de 3,4C.

Uitati ce am gasit. Sotul meu a fost conceput intr-o statiune de acest gen, mama lui avand probleme cu ovarele. Un alt caz din familie a fost conceput asemanator, dupa ce mama lui a mers chiar la Sovata cu bilet de trimitere de la medic, timp de 18 zile. La o luna a ramas insarcinata dar a pierdut prima sarcina, iar apoi, la scurt timp, a ramas din nou insarcinata, reusind sa duca sarcina pana la sfarsit.

Radiaia solar, temperatura, precipitaiile atmosferice, umiditatea relativ a aerului, vnturile, durata de strlucirea a soarelui constituie cele mai importante elemente climatice care au un rol nsemnat n favorizarea sau mpiedicarea desfurrii turismului i activitilor turistice n zona Depresiunii Sovata.

Radiaia solar, dei este dependent de mai muli factori, are rol important n derularea actului turistic, mai ales prin practicarea helioterapiei n sezonul estival i nu numai. Durata strlucirii soarelui nsumeaz o medie anual de ore. Nebulozitatea, ca fenomen climatic, influeneaz turismul i activitile turistice doar cnd formaiunile noroase determin regimul precipitaiilor i pot diminua durata de strlucire a soarelui, limitnd astfel posibilitatea efecturii curei heliotermice sau desfurarea excursiilor pe perioade mai lungi de timp.

Are rol nsemnat mai ales vara, cnd fluxurile turistice sunt mai intense i turitii caut staiunile balneoclimaterice pentru cura balnear i heliotermic.

Iarna, influena este mai mic, altitudinile reduse nepermind desfurarea pe arie larg a sporturilor de iarn. Precipitaiile atmosferice, alturi de temperatura aerului, pot influena activitile turistice n mod diferit, n funcie de cantitatea, intensitatea, durata i frecvena acestora. Dintre toate categoriile de precipitaii, cea mai mare influen asupra turismului o au ploaia, ninsoarea, 8 Pnzariu Mihaela Raluca Lucrare de licen: Potenialul turistic al Staiunii Sovata viscolul, stratul de zpad.

Celelalte tipuri de precipitaii au o influen sczut i doar accidental, fiind fenomene care se produc rar n zona Depresiunii Sovata. Aerul este curat, foarte bine oxigenat, coninnd n cantiti mari ioni negativi.

Datorit condiiilor favorabile din punct de vedere petrografic, al climei i a factorilor biogeografici, se acumuleaz cantiti mari de ape subterane, iar scurgerea este ridicat. Acestea particip la transformrile geologice n structura ntregii zone, prin modelarea, splarea rocilor de sare.

Vnturile bat din sectorul nord-vest.

De ce cookie-uri?

Localitatea Sovata fiind nconjurat de dealuri, vnturile ajung n staiune cu o for redus, iar cele cu o for ce depete 35 km pe or sunt rare. Fenomene de risc climatic Parametri climatici analizai pentru zona Depresiunii Sovata nu reprezint factori restrictivi n desfurarea activitilor sau tipurilor de turism dect n msura n care manifestrile lor extreme, asociate cu fenomene secundare, pot determina apariia fenomenelor de risc climatic.

Cele mai frecvente pot s apar n perioada rece a anului precum: frigul, inversiunile termice, stratul de zpad, dar i n cea cald: cldura excesiv, furtunile, grindina. Doar n perioada rece a anului temperaturile sczute au caracter de risc climatic i doar atunci cnd valorile minime absolute sunt foarte coborte.

Încărcat de

Iarna se reduce semnificativ fluxul turistic, cu excepia zonei Sovata unde exist amenajri pentru practicarea sporturilor de iarn. Perioadele cu clduri excesive sunt caracteristice n lunile de var iulie-august, i pot fi un factor restrictiv pentru activitile turistice din zon. Un alt parametru care poate induce riscuri climatice l reprezint precipitaiile toreniale, cantitile maxime nregistrate n 24 de ore indicnd intensitatea cu care acestea se manifest i posibilele urmri ale aciunii apei asupra celorlalte componente ale mediului.

Aceste precipitaii, dei au un caracter torenial, au influen relativ redus asupra desfurrii activitilor turistice pentru c dureaz n general o perioad scurt de timp, efectul lor secundar este mai vizibil i cu urmri mai puternice asupra elementelor mediului. Potenialul turistic biogeografic nveliul biogeografic s-a dezvoltat n strns dependen de condiiile morfologice i climatice specifice inuturilor Depresiunii Sovata i reprezint un valoros potenial turistic i pentru c se asociaz de regul cu alte elemente ale peisajului geografic, dnd astfel o imagine de ansamblu a resurselor turistice naturale care pot fi exploatate turistic.

Vegetaia n arealul studiat nveliul vegetal dominant este cel de pdure n alternan cu pajiti secundare, instalate mai ales prin defririle masive n secolele trecute pentru obinerea de terenuri agricole sau suprafee pentru punat.

Prin caracteristicile sale, pdurea are un important rol geoecologic concretizat n purificarea aerului, asigurarea umiditii din atmosfer, reglarea manifestrilor extreme ale elementelor meteorologice, atenuarea viiturilor, fixarea solurilor, diminuarea polurii, adpostirea faunei.

Stratul subire de sol argilos n amestec cu gresie nisipoas care acoper masivul de sare face posibil existena pdurii seculare cu vegetaie foarte bogat. Acest fenomen este deosebit, ntruct terenurile srate sunt de regul pustii, cu vegetaie halofit slab dezvoltat.